Cred ca fiecare dintre noi are nevoie de un stimul la un moment dat pentru a putea face un pas in alta directie si o schimbare de 360 de grade , fie ca vorbim de viata personala fie de cea profesionala. Ma intreb daca tine de ADN-ul fiecaruia sau este doar o chestiune de curaj si nebunie.

Cred ca nimic nu este intamplator in viata si mai cred in puterea gandurilor pozitive si in energiile pe care ti le transmit oamenii pe care ii intalnesti. Cred ca mi-am ales meseria nu pentru ca imi place ce fac , ci pentru ca imi plac oamenii si ma fascineaza puterea pe care o au povestile asupra lor.

Nu merg prea des la evenimente, pentru ca incerc sa mi le selectez pe cele care imi aduc valoare adugata, insa atunci cand o fac incerc sa ma incarc cu energie pozitiva si ganduri frumoase, incerc sa descopar oameni frumosi si sa imi validez drumul pe care merg. Cu gandurile acestea am plecat ieri catre Hilton unde cei de la revista Biz m-au invitat la conferinta ADN Antreprenor.

Desi te-ai astepta ca la un astfel de eveniment sala sa fie plina de antreprenori, numarul acestora este destul de redus. Doar un sfert dintre cei prezenti erau antreprenori, un alt sfert bloggeri iar restul oameni din corporatii care “aspira” la un statut de antreprenor pe care niciodata nu o sa si-l asume si pe care mereu il vor privy ca pe o fata morgana.

Dincolo de cateva interactiuni placute si 1-2 speakeri cu povesti interesante, am plecat (si nu a fost pentru prima data) cu gustul amar ca oamenii inca considera ca a fi antreprenor este un vis pe care doar cei privilegiati si-l pot indeplini, ca doar un antreprenor poate sa faca ce vrea si cand vrea, poate sa isi ia o zi libera in mijlocul saptamanii, poate sa viseze si sa traiasca asa cum vrea si ca toti ceilalti doar supravietuiesc. Ceea ce este total gresit  si uneori total opus. Dar despre asta voi povesti intr-un material viitor. Acum ma voi rezuma doar la conferinta.

Nu voi povesti despre ce s-a intamplat toata ziua la conferinta (mai ales ca am stat doar jumatate de zi) ci doar ceea ce m-a fascinat. Despre restul ii las pe bloggerii prezenti la eveniment sa o faca, sunt sigura ca vor face treaba mai buna decat mine. 🙂

Am inceput ziua cu domnul Radu Timis- Cris Tim, pe care il ascult de fiecare data cu mare placere. Ieri ne-a povestit despre ceva ce eu studiez de multa vreme si in care cred cu tarie: despre puterea gandurilor, despre controlul mintii si legatura dintre ele si drumul pe care ti-l alegi. A subliniat ca antreprenoriatul nu este despre vise si povesti frumoase – in realitate este despre asumarea responsabilitatii, pentru ca orice s-ar intampla cu afacerea ta (de la o virgula in comunicatul de presa pana la cea mai mica neregula in productie) responsabil esti doar TU, ca si antreprenor. Si ca tu esti cel mai important om din viata ta , de care trebuie sa ai grija in fiecare zi, pe care trebuie sa il motivezi si sa ii spui lucruri frumoase, sa il ajuti sa faca alegeri corecte. Ascultandu-ti instinctul si avand incredere in tine si in echipa ta faci cele mai bune alegeri. Propundandu-ti lucruri corecte si frumoase , avand ganduri pozitive, poti sa ajungi acolo unde visezi.
Si cred ca cea mai mare surpriza a zilei si poate cea mai frumoasa a venit de la Mihai Panfil- fondatorul Cafenelei Origo, care a povestit despre cum si-a transformat pasiunea in business. Si-a fondat business-ul pornind de la intrebarea “Daca ar fi sa lucrez intr-un loc cum ar arata? Ce energie mi-ar da? “. Si asa a luat nastere Origo- un loc minunat unde se face poate cea mai buna cafea din Bucuresti.  A studiat in straiantate despre cum se face cafeaua, a castigat un concurs international si a mers pe o plantatie in Brazilia sa vada cum se cultiva cafeaua, a invatat sa o iubeasca si acum incearca sa le transmita oamenilor aceasta iubire pentru cafea.

Este greu, in fiecare zi are alte probleme, insa si-a asumat acest lucru. Pentru ca asa cum spunea si el- pasiunea nu este suficienta sa faci un business, ci ai nevoie de asumare si RESPONSABILITATE. De curaj si putina nebunie! De dorinta si sustinere (macar morala daca nu si financiara). Si de munca multa. Pentru ca daca muncesti suficient de mult si pui pasiune in ceea ce faci este IMPOSIBIL sa nu reusesti , oricare ar fi directia propusa.

Dupa 6 ani de antreprenoriat am invatat ca pasiunea nu este suficienta. Mai mult decat atat, cred ca pasiunea ar trebui sa fie in orice om, indiferent daca e antreprenor sau nu. Cred ca asta ar trebui sa ne defineasca ca fiinte umane. Stiu o multime de oameni pasionati de ceea ce fac, fara ca asta sa insemne ca au un business sau ca isi doresc sa isi faca unul. Oameni fericiti cu ceea ce fac, acolo unde fac. Si e perfect si natural sa fie asa.

Nu vreau sa demontez mitul antreprenoriatului, vreau doar sa inchei urandu-va sa cautati in viata un drum propriu (care poate sa fie intr-o corporatie sau in propria corporatie) pe care sa mergeti cu pasiune si ganduri pozitive!